Moody

Never shall i trust,
But always will i forgive,
For my life is my own,
And my breath i'll never give,
For people always lust,
For the thrill that is my throne
And my heart that i hold dear,
Never shall i feel and touch,
Thy soul of a treasured mind.

Because life is worth it,
Even though from dirt we come.
We may never slay a being
Be it dragon,nimph or fairy.
But our life we may destroy,
And from ashes be reborn.

Sa continuam.

Ajuns la usa cabinetului de chirurgie o caldura m-a cuprins, picaturi de transpiratie se prelingeau pe fata mea, mainile imi tremurau iar un gol tipic se formase in stomacul meu.

Sentimentul de dragoste este acelasi mereu, de cand iubesti pentru prima data, pana cand mori.

Intotdeauna simti aceleasi lucruri, din punct de vedere fizic este spectaculos as putea spune, inima bate din ce in ce mai repede, corpul secreta endorfine , este ca si cum toate simturile tale accelereaza.

Inainte sa pot bate la usa, Mika o deschise inaintea mea. Avea o fata surprinsa dar totusi se vedea ca stie ce avea sa se intample.

Fara doar si poate i-am spus aveam de spus, tot ce aveam in minte, eram sigur ca o vor coplesi toate sentimentele mele, dar nu merita sa le tin ascunse.

O data ce am terminat, incet dar cu hotarare mi-a spus sa plec, pentru ca avea sa intre intr-o operatie importanta.

Tot ce impartasisem cu ea, toate ideile mele, si planurile pe care le aveam, parca disparusera intr-o clipa.

Eram din nou....dezamagit. De mine sau de ea, de viata sau de lipsa dragostei? Nu stiu sigur, cert este ca nu mai simtisem asa ceva de mult.

Asa ca am facut exact ce mi-a spus, am plecat, se spune ca oamenii care se uita inapoi dupa o intalnire se iubesc, nu stiu ce sa spun despre aceasta idee, dar eu nu m-am uitat. Egocentrismul din mine a impiedicat asta.

Ajuns acasa dupa o zi extrem de lunga, aveam sa imi pregatesc o bine meritata cafea.

Elixirul vietii, un gust amar facut doar pentru a fi indulcit de sentimentele omului care o savureaza, si zahar desigur.

In sfarsit, cafeaua facuta, lumina stinsa.Doar un bec buimac de 40 de volti mai statea aprins pentru a ma ajuta la lectura mea de seara.

O carte buna ma va calma mi-am spus eu in gand.

Si am inceput sa citesc, pagina dupa pagina m-am adancit mai mult in propriile mele vise, citind cum numai eu stiam sa o fac, devenisem una cu personajul.Sentimentele lui, emotiile lui, trairile lui. Toate faceau parte din mine acum.

Un tanar aventurier dorind sa descopere misterele vietii. "Asta sunt si eu" m-am gandit.

sunt un om caruia ii plac aventurile, pericolele care pandesc la fiecare pas. Un om cu sete de viata, asta ma consider.

Dar incet incet am parasit acest loc magic, am revenit la realitate, sunetul soneriei este unul strident.

Iesit din propia mea nirvana am luat ceasca de cafea si m-am indreptat spre usa.

Uimita mi-a fost privirea cand am vazut cine era la usa mea la o ora atat de tarzie.

Cu o voce turmentata am intrebat-o pe mika ce cauta aici la ora asta. Desi aveam o mica idee.

Fara doar si poate, fara sa scoata un cuvant, sau macar un sunet, ma saruta. Un sarut care nu avea termen de comparatie, eram mai fericit decat as fi putut fi vreodata. In acest moment tot ce v-am povestit despre sentimente si a nu-ti pasa de nimeni nu mai avea nici o valoare.

De la un sarut la altul, de la o atingere la alta, a ajuns sa stea peste noapte, o fantezie, asa o putem numi, imaginativa cea mai romantica seara pe care o puteti avea cu persoana iubita.

O seara perfecta alaturi de o persoana perfecta, o seara unde vorbele nu sunt necesare, iar despartirea dintre voi doi este imposibila.

Deodata totul a.....

Continuarea nu stiu cand o sa fie :) pentru ca vreau sa o dezvolt mult so....cine mai vrea continuari sa imi zica so mai scri secvente din ea :) >:D<

Yours trully,Godsent.

Continuarea :)




Dupa analiza facuta asupra prietenului meu, se aud niste batai in usa.
Un coleg,destul de timid, care nu prea avea ce sa caute aici intra si vorbind incet imi ceru o favoare.
Ca de obicei oamenii care vin la mine vin pentru a imi cere ceva, asta este genul de prieten pe care il aveti si voi in viata de zi cu zi.
Spre surprinderea mea cea de a doua persoana care a intrat pe usa a fost Mika, cu vocea ei linistita, dar si erotica imi puse o intrebare la care nu ma asteptam.
Vroia sa luam cina in oras,noi doi,singuri, pentru o secunda am avut impresia ca visez.
Cum poate o astfel de fata sa aiba vreun interes pentru un tip ca mine?
Poate ca este doar un mod de a ma consola pentru moartea prietenului meu, urasc mila unei persoane fata de mine, tot ce pot sa sustrag din acest sentiment este ca sunt slab,fara putere.Si totusi am acceptat.Chiar eram curios sa vad ceea ce avea sa se intample.
Orele de munca au trecut ca vantul,in scurt timp m-am trezit in masina alaturi de fata ai caror ochi ma analizau constant.
Intr-un final am ajuns,un mic restaurant, nimic special la el,doar numele care ar fii sarit in ochii oricui.
"Bloody Marry" fie el un nume de bautura, restaurant sau al unei fete care si-a omorat intreaga familie,"Bloody Marry"rasuna in capul oricum ca fiin ceva lichid,rosu si de baut.
Dar nu si eu,numele acesta imi aducea aminte de o pacienta mai veche.
Odata ajunsa la mine,nu voi uita niciodata chipul ei: o fetita de 14 ani tocmai omorata de un nebun cu masina.
I-am dat numele acesta pentru ca oriunde ma uitam era imbibata in sange,uniforma de scoala nu mai avea culoarea alba iar parul nu mai era deloc matasos si fin,chiar daca as fi vrut sa fac o biopsie,nu as fi putut,o incizie facuta la locul nepotrivit iar tot corpul ei ar fi ajuns bucati.
Dar sa ne intoarcem la intalnirea mea cu Mika, chiar daca la suprafata pare o persoana normala am o impresie ca ascunde ceva.Uitandu-ma la ea cum vorbeste despre munca ca si cum ar fi o joaca mi-am dat seama ca nu era chiar asa de diferita de mine.
Fiecare dintre noi facea ce are de facut pentru asi trai viata.
O faceam pentru a ne simti diferiti fata de cei din jur.
Era defecta, ca si mine dealtfel,fiecare in lumea lui,fara restrictii sau reguli,fara legi care sa ne interzica sa facem ce vrem cand vrem.
O conversatie care nu duce nicaieri,asta aveam,toate subiectele noastre de discutie duceau la munca,intr-un final dupa ce am terminat de mancat,am platit si am plecat.
Afara,inainte sa ajungem la masina un om iesi din umbra,fata lui disperata si pistolul care il avea in mana imi spuneau ca suntem in mare pericol.
Fara sa scoata vreun sunet omul din umbre incepu sa traga,haotic fara sa tinteasca a inceput sa traga spre noi, parca in speranta ca ne va nimeri,in urmatoarea secunda o caldura imi cuprinse tot corpul,o pace interioara intensa dar si ciudata ma invalui in totalitate.
Fusesem impuscat,Mika incepu sa tipe iar seara mea aparent linistita se duse pe apa sambetei.
Orele au trecut iar eu m-am trezit intr-un pat de spital atasat la aparatele care speram sa nu le vad niciodata langa mine.
Acum este momentul sa iesim putin din actiune,din viata mea,si sa intram putin in mintea ta,
Cu fiecare pagina citita te-ai adancit mai mult intr-un roman al carui scop nu il sti inca.Daca scopul meu este sa te fac sa devii alta persoana ? sau poate ca totul o sa iasa bine, cine stie.
Tot ce pot stii eu despre tine este ca daca ai ajuns pana aici iti place,iar asta inseamna ca semanam, esti ca mine turmentat,nestiind ce sa faci, iar probleme in viata, ale caror raspunsuri logice dar si sentimentale o sa ti le spun mai tarziu.
Unul din scopurile mele este de a va face sa intelegeti ca nu tot raul este la fel,Exista raul din placere,raul din invidie,raul pentru uz personal.
Fiecare om are in el un mic negatic care daca nu este controlat creste!
De la copil la adult acest rau creste mai mult sau mai putin in functie de persoana, nu va voi spune ce varsta am,va puteti da seama pe parcurs.
Atata timp cat raul din voi va inflori,puteti considera ca sunt un om fericit,implinit.
Pentru ca la sfarsit,il vom zdrobi.Lasatil sa creasca in voi, sa prinda radacina,cu cat este mai mare copacul cu atat arde mai bine.
Revenind la poveste.
Stand in patul de spital mi-am dat seama ca sunt un om singuratic,nici o floare langa capul meu,sau scrisoare de insanatosire gravnica,nici un vizitator care sa incerce sa ma inveseleasca,asta inseamna singuratatea, sa fi un om uitat de lume, sa fi cineva pentru tine dar nimic pentru ceilalti.
Deodata exact cand eram pe punctul de a renunta la ideea ca exista cineva in lumea asta care tine la mine, usa se deschise usor, Mika,Mika era persoana care venise sa ma vada, desi se prezenta mai hiperactiva acum, iar tot calmul ii trecuse, ea era persoana care vroia sa ma vada, sa fie alaturi de mine.Asta m-a linistit intr-un fel.Sa stiu ca nu sunt singur pe lume.
Zilele trecura iar rana provocata de glont se inchise incet.
o data ce m-am facut bine primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma duc si sa ii spun Mikai adevaratele mele sentimente, cat de rau putea sa fie ? dragostea nu trebuie tinuta inauntru, trebuie lasata libera.
Astfel cu inima in dinti am plecat spre cabinetul de chirurgie.


Continuarea maine :)

Asta este povestea la care lucrez de ceva timp :) so enjoy....Cea cu mafia o voi continua alta data.

O poveste fara nume.

Se spune ca respectul fata de alti oameni duce la respectul fata de propia persoana,desi eu nu sunt de acord cu asta.

Consider ca respectul fata de lumea din jur, fata de aceasta sfera sociala in care traim nu are nimic in comun cu respectul fata de sine.

Fiercare om are un mod special de a se respecta, fie un pahar de tarie, fie cateva ore, zile sau ani bagate in scrierea unui roman.

Dar nu toti oamenii se respecta in aceste moduri banale, nebunia este ceva comun la fiecare dintre noi iar pe parcursul micii noastre aventuri veti vedea cata nebunie poate fii intr-o persoana fara ca ea sa isi dea macar seama.

Cu toate acestea consider ca functionez perfect,functionez mai bine decat oricare dintre voi.Sunt un om al carui respect de sine a depasit limitele normale, limitele societatii. Dar deocamdata nu il vezi afla ,nu veti afla modul meu de a functiona indiferent de tot ceea ce se petrece in jurul meu.

In aceasta poveste nu voi folosi cuvinte complicate sau fraze faimoase citand nu stiu ce autori ale caror carti nu mi-au placut dar ale caror fraze m-au impresionat.

Aici eu, autorul voi fi pentru tine, cititorul un mod de a scapa de tot ceea ce te inconjoara,de oamenii ale caror fete le-ai zdrobi de perete, sau poate de sentimentele provocate de dragostea ta eterna pentru o persoana atat de speciala pentru tine,si totusi atat de indiferenta incat nu ar da nici un ban pe ceea ce ai de spus.

Ca tot veni vorba de sentimentalisme, hai sa vorbim putin despre ele, sa le analizam, sa vedem ce putem invata din fiecare.

Fiecare carte trebuie sa te invete ceva,aici eu te voi invata cum sa nu iti pese, desi este mai greu decat pare.

Vom incepe cu unul dintre cele mai cautate sentimente. Dragostea este un sentiment dorit de catre toti oamenii.Eu unul ma lipsesc de aceasta inutilitate, de prea multe ori am ramas cu capul in nori dupa cineva care nu merita nici o picatura din atenţia mea. Nu inteleg de ce sa te indragostesti atata timp cat stii ca se va termina rau, atâta timp cat sti ca intr-un final vei ajunge sa fii ranit.

Pentru mine dragostea este un fenomen ce te epuizează si psihic dar si fizic.

Zi de zi sa te trezesti cu gandul la aceasta persoana, O voi mai vedea vreodata ? ma iubeste O iubesc si eu? Daca ma inseala? Daca nici nu mai vrea sa stie de mine? si multe alte intrebari tampite care nici nu merita un raspuns.

Tot ce faci este sa te zbati degeaba, sa încerci sa faci imposibilul posibil, eu zic.... nu va mai zbateti, asteptati sa vina dragostea la voi, iar cand va place de cineva spuneti-o in fata.Daca ceva atat de complicat ca dragostea este ţinut înauntru tau, te poate distruge.

Si totusi facem exact inversul celor spuse aici, facem tot ce putem pentru a le face bine persoanelor pe care le iubim, chiar daca nu vor sa recunoasca .... o facem pentru a ne elibera, pentru a ne da singuri falsa impresie ca suntem iubiti.

Următorul sentiment,ti-l voi prezenta in detaliu,pentru ca il cunosti atat de bine incat as putea nici sa nu ti-l povestesc.

Tristetea este un sentiment cunoscut de oricine, dezamagirea pe care oamenii o au in ochi cand ceva nu este cum vor, tristetea unui copil care nu a primit ce vroia de ziua lui, dar si tristetea din viata de zi cu zi, din cauza faptului ca nimic interesant nu mai exista in viata noastra.

Nu multi oameni pot infrunta tristetea, majoritatea imbratisand-o in totalitate, astfel ajungand la depresie.

Stiu ca probabil te-ai plictisit de toate vorbele mele care deocamdata nu te ajuta cu nimic, dar ai rabdare fiindca rabdarea este o virtute.

Nu voi da un nume pentru povestea mea, iar nici eu nu voi avea un nume.

In acest mod eu pot fi tu iar tu poti fi eu in orice situatie astfel dandu-ti satisfactia de a fi in locul meu oricand vei dori.

Nu am fost intotdeauna asa, obijnuiam sa fiu normal, obijnuiam sa am si eu sentinemte dar viata nu este intotdeauna ceea ce pare.

Viata este facuta sa fie savurata, asa am gandit de cand m-am nascut, pana si parintii mei au recunoscut ca om mai optimist decat mine nu exista.

Si asa si este, pe dinafara sunt o persoana veselă, zambitoare chiar placuta de multa lume as putea spune.

Dar secretele mele sunt unele intunecate, zi de zi,ora de ora incerc sa scap de ele, sa le ascund din ce in ce mai adanc in sufletul meu.

Foarte improbabil, nu se va termina, imi place ce fac, imi place atat de mult ce fac incat as putea spune ca este o arta, iar un termen de comparatie ar fi....Nirvana.

Fara aceasta parte din mine care iubeste culoarea rosie si paranormalul nu as putea trai, nu as putea sa traiesc o viata normala. Nu imi sta in fire sa stau linistit la televizor si sa nu gandesc. Este putin probabil ca mintea mea sa zboare spre lucruri banale cum ar fii fotbalul, masinile, sexul sau drogurile...astea sunt doar comoditati foarte usor de obtinut.

Mintea mea este una si aceeasi cu mintile celor mai nebune persoane, pot spune ca mi-am creat un etern in propiul suflet.

Cum poti face crima perfecta, exista sau nu ceva in cer, exista extraterestrii? De ce suntem noi aici ?

Acestea sunt putine dintre intrebarile pe care mi le pun si mi le raspund singur.

Dar fiecare intrebare rezolvata, fiecare mister descoperit, apar altele si mai interesante, mai mortale as putea spune.

Nevoia unui om de a ucide , de a se considera superior este chiar normala, desi la inceput nu credeam asta.

Cu nu prea mult timp in urma un prieten al meu a obtinut o slujba aparent normala la un bar.

Locul se prezenta ca fiind unul rustic, scaune de lemn, un bar linistit facut pentru oameni cu probleme,oameni ale caror vieti au luat sfarsit.

Nu voi spune ca eram fericit pentru el, fericirea pentru o alta persoana este doar un mod de a cere atentie, un mod de al face pe el sa se simta bine.

Recunosc ca barul se prezenta ca fiind unic, pe pereti stateau atarnate picturi vechi fiecare avand povestea ei.

Incepeam sa inteleg de ce majoritatea oamenilor veneau aici.

Nu era decat paharul care ii atragea dar si un mic sentiment de implinire.

Si asa prietenul meu s-a apucat de treaba, de mult timp astepta o sansa de a face ceva cu viata lui. Singur la parinti iar parintii divortati, avea mare nevoie de acest loc de munca.

Parasind localul am avut un sentiment ciudat, mainile imi tremurau, pleoapele devenisera grele iar comfrotul disparuse cimplet.

Ajuns acasa nici nu m-am chinuit sa ma dezbrac iar curatenia avea sa astepte pana maine.

O mica criza de personalitate m-a cuprins aspiratiile mele disparusera complet iar nelinistea interioara crestea cu fiecare clipa petrecuta in vidul provocat de patul dezordonat.

Totul se sfarsi intr-o secunda, telefonul incepand sa sune.

O melodie morocanoasa, un pic trista, formata din 6 note rastalmacite.

Recunosc, omul de la capatul celalalt al firului avea sa primeasca o mare injuratura.

Apăsînd pe buton am răspuns cu o voce aproape egala cu zero, pana si eu de abia ma auzeam. In partea cealalta o voce autoritara ma ruga sa vin numai decat la barul de care tocmai scapasem.

Uitandu-ma la ceas am sesizat ca timpul zburase, iar o culoare bizara usor rosiatica aparuse pe oglinda din baie ,picaturi scurse chiar uscate parca sarite in graba.

Fara prea mult timp acordat gandirii macar sa ma dezmeticesc din aceasta stare care mi-o provocase acel telefon, am plecat catre bar.

Ajuns acolo un politist isi petrecea timpul alaturi de o tigara.

Fumul din interiorul barului era ca o ceata,o ceata care o puteai taia cu cutitul.

Ajuns in bar m-a luat un sentiment de panica dar si nostalgie,corpul prietenului meu zacea pe podea,taiat in trei puncte specifice.

Ucigasul era unul profesionist, nici urma de amprente sau ADN.un singur indiciu fusese gasit in mana victimei, iar acesta era o carte de joc.

Am incercat sa aflu cat mai multe,am vorbit cu medicii de la fata locului,dar la sfarsit nimic nu iesise la suprafata.

Dezamagit si turmentat am plecat acasa,singurul loc in care ma simt in siguranta.

Dupa un dus rece pentru a imi limpezi mintea si un pahar de whisky, am adormit.

Prin cate lucruri am trecut in viata mea aceasta situatie era una noua pentru mine.

o data cu somnul au venit si visele, memoriile mele care se legau de Alex incepusera sa imi invadeze incet incet mintea.

Fusese un om bun, avea o inima buna din cate stiam despre el ,intotdeauna ajuta oamenii la greu,prieteni dar si necunoscuti.

Ayzubd sunetul isteric pe care il face un ceas desteptator mi-am dat seama ca noaptea trecuse iar eu indiferent de felul in care ma simteam eram obligat sa ma duc la munca.

Slujba mea nu este una simpla, de cand eram mic am iubit biologia, pe masura ce am crescut am devenit din ce in ce mai interesat de ea,incepusem sa stau cu zilele in camera mea pentru a analiza monstre de tesuturi, sange si alte bazaconiicare sunt sigur ca nu va intereseaza,asa ca am dat intr-un final la facultatea de medicina.

Cum eu nu eram genul de om care sa salveze vieti, am devenit medic legist.

Este mai calm,un om care este deja mort nu poate sa iti induca sentimente.

Mika Scandrinov, o tanara rusoaica venita in tara asta buna de nimic, speran ca va gasi ceva nou,ceva mai interesant, ea este unul din motivele pentru care am ajuns medic in spitalul acesta, pe langa faptul ca e un doctor extraordinar, o fata mai speciala ca ea eu nu am vazut.

Parul roscat, ochi caprui ca scoarta unui copac batran iar o personalitate care poate calma si cel mai nebun pacient al nostru.

Specialitatea ei fiind chirurgia, mi-am facut curaj sa o intreb ce parere are despre taieturile prietenului meu.

Ca de obicei, pe o voce calma ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, mi-a dat un raspuns.

Un raspuns interesant, si chiar unic,cele trei taieturi fusesera facute pe trei artere principale din corp.

Doar un expert putea sa faca asa ceva, un om pasionat,ca si mine!

Fiind un om politicos i-am multumit pentru opinie si m-am intors la munca.

Imi venea greu a crede ca ochii ei ageri nu sesizasera o mica taietura pe aratatorul de la mana dreapta.

Faptul ca eu am vazut-o este si mai interesant, tot ce fac eu este sa disec oameni, sa vad de ce au fost omorati,cu ce, cu arme,gloante,arme albe, toxine,radiati. tot ce poate sa omoara un om ...asta este specialitatea mea.

Eu sunt omul care identifica cauza mortii, chiar daca asta inseamna doar sa tai niste persoane.

Este relaxant,pot fi sigur ca secretepe spuse aici vor ramane secrete.

To Be Continued,Maine veti primi restul povestii.:)

Yours trully,GodSent.

A little story, it's meant to be read at night.A story about a little man who wanted to be a somebody, wanted to acheive something, they say bad things happen to bad people....but they never tell you how much fun it is to be bad. Even when you say it,it kind of has a ring to it.if you know what i mean.Mafia,Drug Dealers,Assassins and all that crap,you can't say they are bad....they are just doing what they do best....killin people....and ripping us off.

And so we get to our story about this kid who had to go through all this shit when he was a child, even though his parents were there for him, and he had friends that were sort of close to him...he always felt alone, he wanted to be like the people in the movies, he wanted to live his life just as the great heads of this planet live theirs.

Every story has to have a place to start,for him this place was a small restaurant not far from where i am standing right now.After working his ass off all day and night for some money .... one day a guy came in busting through the door, by the look on his face we cold all see that he had money and style, he was the one thing this kid wanted to become.

As he came in, he shouted something about wanting the best of the best of what we had to offer.And that is what we did, we brought him the best food, best wine, and the very best waiters we had.

Luckilly me and my friend Ronny were just the guys for this, and so that guy ate and drank and partied all night long.

It was the best night ever, me and my friend promissed ourselves that we were gonna be just like him, we were going to have it all. And so from a order to another, we started talkin to him, we were like his mini entertaining group....always joking and making him feel welcome.

We were sucking up to the big man, thats how we all start, you need to start from the bottom or not start at all.

The night passed, and he as a fine gentleman paid all and left us a sweet tip.But besides that tip there was a note,a note that was going to change our perspective forever.

There are many who want the power of money and fame, but me and my friend....we had other plans, we wanted to be the most feared of them all,we wanted to be rememberd in history like the meanest fockin son's'bitches this country had ever seen.

And so we started, the note told us that we were expected at a party of his, and that he expected us to come wearing somethin' formal.So that is what we did, all that money we gathered from workin our asses, we bought ourselves some suits, the best that we cold find.

And so we went to this guys party, "it can't hurt us if we go" we said to ourselves.

That adress was not far away from us, a little neighbourhood called wineville.

Don't even think of askin me why wine because there was no fockin wine in that part of town....maybe they just liked the soud of it, or maybe i don't remember the freakin name.

As we got there in our fucked up car....our entire life's perpective changed drastically.

There were light's everywhere, Pretty girls walkin with ugly men,and if u tried real hard you could hear the music from outside...oh the music...i will never forget that violin playing for the first time in my ears.

To be continued.....

Yours trully,Godsent.

Life is just....

Just?Just get a CLUE !!!!life is let's see , booring and fun, lovely but sad, one minute you are in a puddle of dirt , the next you are in an air plane going into the adventure of your life...

That is life, u cannot classify it, it just ....is.

It's our fire that bruns a lot or doesn't burn at all , and all the things we go through are the recepies of our entire life ,some of them suck , but some of them tase as good as anything could ever taste.

So get out there and eat all u can eat , because the life goes out eventually.

Yours trully,GodSent.

Well let's just say that life is never too nice.Whenever u feel good, excited,happy and so on... That always has to be followed by something depressing,awful...well u get it,even though i feel what i feel and i do what i do....Drop by drop my life slips away...because thats what life is, it's a giant capsule of time full of beautiful and not so beautiful colors...it depends how those colors come, and in one little moment all those beautiful colors can turn gray...or black.

So this is life...so go out there and gather as much color as you can for you never know when u will run out.

Yours trully,Godsent.